Când un copil învață o limbă străină, ne gândim de obicei la lucrurile cele mai vizibile: cuvinte noi, expresii, pronunție, poate chiar primele conversații purtate cu cineva dintr-o altă țară. Dar în spatele unui simplu „Salut! Ce mai faci?” se întâmplă mult mai multe. Creierul copilului nu pune prima limbă într-un sertar și pe a doua într-altul. Atunci când aude un cuvânt, mai multe informații lingvistice pot fi activate în același timp, chiar dacă este folosită doar una dintre limbi. Pe măsură ce contextul devine mai clar, creierul selectează sensul relevant. Cu alte cuvinte, învățarea unei limbi străine nu înseamnă doar să adaugi o listă nouă de cuvinte în memorie. Înseamnă să exersezi un alt mod de a procesa informația.
Ce câștigă, de fapt, un copil care învață două limbi?
1. Învață să se concentreze și să ignore ceea ce nu este relevantImaginează-ți un copil care vorbește maghiară și română. În momentul în care cineva îi vorbește în română, ambele sisteme lingvistice sunt implicate, însă copilul trebuie să folosească limba potrivită situației. Această selecție se întâmplă atât de des, încât devine un exercițiu permanent pentru creier.
Cercetările arată că bilingvismul este asociat cu performanțe mai bune în sarcini care implică funcțiile executive – acele procese care ne ajută să ne concentrăm, să ne controlăm reacțiile, să fim flexibili în gândire și să rezolvăm probleme.
2. Începe să observe că un lucru poate avea mai multe „nume”Unul dintre cele mai interesante beneficii apare atunci când copilul descoperă că un obiect nu este legat în mod obligatoriu de un singur cuvânt.
Un câine este „kutya” în maghiară și „câine” în română. Animalul desemnat este același. Cuvântul se schimbă. Pentru noi pare evident. Pentru un copil, această descoperire este importantă: bilingvii înțeleg mai devreme decât copiii care vorbesc o singură limbă că există o diferență între lucru, idee și cuvântul pe care îl folosim pentru a le reprezenta.
Studiile leagă această conștientizare de dezvoltarea abilităților metalingvistice și a unor procese cognitive mai complexe.
3. Două limbi pot însemna mai multe conexiuniUneori, cele două limbi creează conexiuni surprinzătoare, jocuri de sunete și sensuri pe care un copil care cunoaște o singură limbă nu ar avea cum să le facă. De exemplu, un copil care vorbește română și maghiară poate observa legături între cuvinte care, pentru un vorbitor al unei singure limbi, pur și simplu nu există. Poate descoperi că un anumit sunet sau o anumită succesiune de sunete îi amintește de un cuvânt din cealaltă limbă și poate transforma această coincidență într-un joc de cuvinte: „Par pár gyerek” 😊
Studiile de specialitate menționează rezultate mai bune ale bilingvilor la sarcini de gândire divergentă – adică acele situații în care nu există un singur răspuns corect și trebuie să găsești cât mai multe variante. Nu este neapărat vorba despre faptul că bilingvii sunt automat „mai creativi”, ci despre faptul că experiența de a procesa mai multe sisteme lingvistice poate susține tipuri de flexibilitate cognitivă asociate cu gândirea divergentă.
4. O altă limbă poate deschide o altă perspectivă asupra oamenilorLimba nu este doar un instrument prin care transmitem informații. Este și o modalitate prin care intrăm într-o cultură, într-un context și într-un alt mod de a privi lumea. Pentru un copil, această descoperire poate începe cu lucruri foarte simple: De ce într-o altă limbă oamenii salută diferit? De ce anumite expresii nu pot fi traduse mot-à-mot? De ce o glumă funcționează într-o limbă și nu funcționează în alta?
Pe măsură ce copilul întâlnește aceste diferențe, învață treptat că nu există întotdeauna un singur mod de a spune, de a înțelege sau de a privi un lucru. Iar această experiență are legătură și cu empatia: pentru a înțelege ce simte sau ce gândește o altă persoană, copilul trebuie să poată ieși, măcar pentru o clipă, din propria perspectivă și să ia în considerare perspectiva celuilalt.
În acest sens, bilingvismul îi oferă copilului numeroase ocazii de a exersa această flexibilitate. Când observă că un interlocutor poate numi altfel aceeași realitate, poate interpreta diferit o expresie sau poate avea nevoie de un alt context pentru a înțelege o glumă, copilul descoperă concret că oamenii nu văd și nu interpretează lumea exact în același fel.
Studiile din domeniu au legat bilingvismul de o dezvoltare mai timpurie a capacității copiilor de a înțelege că ceilalți pot avea gânduri, cunoștințe, emoții și perspective diferite de ale lor. Această capacitate de a ține cont de perspectiva celuilalt este una dintre componentele importante ale dezvoltării sociale și emoționale și stă, în timp, și la baza empatiei.
5. O altă limbă poate scoate la iveală o altă parte a identității noastreExistă și un aspect mai puțin discutat al bilingvismului: relația dintre limbă și identitate. Poate ai observat deja la copilul tău că vocea, expresiile sau chiar felul în care spune anumite lucruri se schimbă atunci când trece dintr-o limbă în alta. Nu este neapărat întâmplător. Aproximativ două treimi dintre vorbitorii de mai multe limbi se simt persoane diferite atunci când folosesc o altă limbă. De asemenea, o limbă diferită poate activa anumite aspecte ale personalității care sunt mai puțin vizibile în cealaltă limbă.
Iar aici poate exista un avantaj important pentru copil: descoperă că se poate exprima în mai multe feluri și că diferite părți ale lui pot ieși la iveală în contexte diferite. Poate fi mai jucăuș într-o limbă, mai curajos în alta, mai afectuos cu anumite persoane sau poate găsi într-o limbă cuvinte care îi permit să exprime mai ușor ceea ce simte.
În timp, această experiență îl poate ajuta să înțeleagă că identitatea nu este ceva rigid. Putem fi aceeași persoană și, în același timp, să ne exprimăm diferit în funcție de oamenii din jurul nostru, de context și de limba pe care o folosim. Pentru un copil, această flexibilitate poate deveni o resursă atunci când intră în grupuri noi, întâlnește oameni diferiți sau trebuie să se adapteze unor contexte sociale noi.
Asta nu înseamnă că o limbă „schimbă” complet personalitatea unui copil. Înseamnă că experiențele, oamenii și contextele asociate cu fiecare limbă pot influența felul în care ne exprimăm și ne pot oferi mai multe modalități de a fi noi înșine.
6. A treia limbă poate veni mai ușorUn copil care a învățat deja o limbă străină nu pornește de la zero atunci când întâlnește o a treia. A învățat deja că același lucru poate avea mai multe denumiri, că limbile au reguli diferite și că un cuvânt nu trebuie să sune într-un anumit fel pentru ca obiectul să rămână același. Experiența de a învăța o limbă străină poate deveni, astfel, o bază pentru învățarea altora.
Beneficiile bilingvismului nu apar însă peste noapte. Ele se construiesc în timp, prin expunere, practică și experiențe reale de folosire a limbii. Nu este suficient ca un copil să „facă română” o dată sau de două ori pe săptămână și să ne așteptăm ca toate aceste beneficii să apară automat. Creierul se schimbă prin utilizare. Conexiunile neuronale se consolidează prin exercițiu și se pot slăbi atunci când nu sunt folosite. De aceea contactul constant cu limba și oportunitățile reale de a o folosi sunt importante:
- o poveste citită în română înainte de culcare;
- un cântec pe care copilul îl știe și îl fredonează;
- un joc în care folosim cuvinte din limba română;
- desene animate urmărite în limba română;
- o conversație scurtă în română în timpul mesei;
- o vacanță în care copilul are ocazia să folosească limba română în situații reale.
Nu trebuie ca fiecare interacțiune să fie o „lecție”. De fapt, cu cât limba devine mai naturală și mai prezentă în viața copilului, cu atât are mai multe ocazii să o folosească pentru ceea ce contează cu adevărat: să se joace, să întrebe, să descopere, să râdă, să povestească și să intre în relație cu ceilalți.
O limbă nouă nu adaugă doar cuvinte. Adaugă posibilități. Acesta este unul dintre cele mai frumoase lucruri pe care i le putem oferi unui copil atunci când îl ajutăm să învețe o limbă străină: nu doar câteva sute sau mii de cuvinte în plus, ci un alt sistem prin care poate observa lumea, poate face conexiuni, poate comunica și poate înțelege că există mai multe moduri de a spune, de a gândi și de a vedea același lucru. O limbă nouă poate fi, astfel, mai mult decât o abilitate. Poate deveni un nou mod de a descoperi lumea.